luni, 1 iulie 2013

Un audit in Basarabia

Duminica trecuta, dimineata am deschis calculatorul sa verific e-mailul. Este un reflex deja, indiferent ca este o zi de lucru sau este week-end. De data aceasta este o zi mai speciala pentru ca aveam sa-mi fac bagajul si sa merg la un audit la Iasi.

Nu mare mi-a fost uimirea sa gasesc un mesaj scris de la o colega care tocmai se intorcea din auditul ei din Republica Moldova. Textul este savuros, l-am citit pe nerasuflate.... Imi permit (cu acordul autoarei) sa dau curs povestii:

"Draga Mihai,


De fapt, ar trebui sa te salut cu "draghi druzia" si "zdrasvuite", daca asa s-o fi scriind! Ca de-atata rusa vorbita in audit, la care ma uit ca mata-n calendar, am inceput sa ma obisnuiesc cu muzicalitatea limbii si cu anumite expresii care-mi tot flutura pe la urechi.

Am plecat marti seara, la 19,40, cu un tren in care cred ca erau 40 de grade, fara exagerare! Curgea transpiratia pe mine ca apa de la dus! Fereastra compartimentului era blocata (aceeasi situatie era in toate compartimentele, am verificat, e politica lor plina de originalitate de-a se feri de infractori), toate ferestrele de pe coridor erau deschise, dar nu se simtea nici un strop de aer. Racoarea s-a instalat odata cu intunericul, dar tot nu s-a putut dormi decat cu usa de la compartiment deschisa. Imagineaza-ti cat de "odihnitor" a fost acest "somn" iepuresc, cu grija bagajelor!

Firmele pe care le-am vazut au avut sisteme ISO 9001 impecabile, de-o functionalitate ireprosabila! (n.n. aici sunt prea multe detalii despre companiile auditate, asa ca am taiat urmatoarele pafagrafe)

Atat de multe au fost de vazut si de inregistrat la aceasta a doua firma (au fost de auditat 3 firme), incat am sarit peste masa de pranz, ca sa avem timp sa ajungem la tren in jurul orei 16,00…. Spun sa avem timp, pentru ca partenerul meu de audit (n.n. cel care a ajutat printre altele si la traducere) … m-a adus in Chisinau cu masina sa. 

Prin urmare, pranzul meu a fost compus din biscuiti cu crema, fiindca altceva mai "sigur" n-am gasit sa cumpar in gara. In tren era tot cald, nu chiar ca la sosire, totusi destul de cald. M-am bucurat ca aveam o priza foarte aproape de compartiment si nu trebuia sa tensionez cablul laptop-ului, ca la sosire. In trenurile rusesti, din motive numai de ei stiute, prizele nu sunt in compartimente, ci pe coridoare. M-am apucat de lucru si-am constatat curand ca priza mea era defecta, iar bateria mi s-a descarcat. Am cerut un prelungitor de la insotitoarea de vagon, insa nu avea. M-am dus in cealalta parte a vagonului, la bar si i-am rugat sa ma lase sa stau acolo si sa ma folosesc de priza lor. Nu m-au primit, ca nu le da voie regulamentul! Probabil, ca sa nu le stea in gat consumatorilor mancarea, vazandu-ma pe mine la lucru. M-am dus in vagonul vecin, unde am gasit un insotitor foarte cumsecade, care mi-a gasit imediat un loc si m-a ajutat sa-mi duc bagajul, dupa ce-am facut proba prizei, sa vedem daca este functionala. Insotitorul de vagon era convins ca priza este de 110, nu de 220. Era de 220. 

Cand m-am intors in vagonul meu dupa ultimul bagaj, am provocat panica in randul insotitorilor de vagon cu ideea mea nastrusnica de-a-mi schimba domiciliul inainte de granita. "Vai di mini, da' nu si poati! Ci io am "pisu" pi hirtii ci am ... calitori si cum si poati si plesi unu'? Nu si poati dicit numa' dupi vami!" OK, i-am linistit pe agitati si-am asteptat "si treaci vama", vorba lor. In granita era programat sa stam 1,2 ore. Am stat 3. Pana s-au miscat, pana ne-au scanat pasapoartele si ne-au intervievat si cei de dincolo si cei de dincoace de Ungheni, m-a apucat disperarea. Caci voiam sa transcriu inregistrarile celor doua dosare, cat timp aveam informatia proaspata. Intre timp, mi-am scazut pretentiile la numai un dosar, iar la aceasta activitate nu aveam de gand sa renunt.

In fine, dupa 3 ore nesfarsite, ajung in celalalt vagon, mult mai confortabil decat primul, ma bag in priza si ma apuc de lucru cu sarg. Nu trec nici zece minute si apare un tip invesmantat in reverenda de preot, tanar, cu dintii de pe maxilar iesiti in afara ca la iepuri sau nutrii, civilizat si ingrozitor de vorbaret. Exact ce-mi lipsea! Nu puteam inchide usa de la compartiment, atat din cauza caldurii, cat si din cauza firului bagat in priza de pe coridor. Am aflat ca fusese la Moscova si mergea la Timisoara, ca-si luase acum trei luni, de cand haladuia prin "mama Rusia", o cartela Orange, pe care n-o mai putea accesa acum. Atata era de framantat de griji, atat de mult se straduia sa gandeasca profund (din pacate, cu voce tare, in usa compartimentului meu, total nepasator de faptul ca eu lucram in acest timp) si atat era de nefericit ca nu-si poate suna fratele din Iasi, sa-l roage sa-l ajute, incat i-am imprumutat telefonul. Cu teama, fiindca nu stiam cat are de gand sa vorbeasca, in schim stiam ce hai imi va face Vasiloae (n.n. adica sotul de acasa) daca voi depasi minutele. Nu a vorbit decat un minut. Apoi a mai dat un telefon, de aproape un minut. Apoi m-a sunat matusa lui, care a vrut sa afle cati ani am si daca sunt in tren cu nepotul ei (?!). L-am cautat pe tanarul prelat, care domicilia in compartimentul vecin, dar plecase "de-acasa" in cealalta parte a trenului (caci mai ramasese o insotitoare de vagon care nu-i cunostea povestea), in timp ce matusa lui imi spunea ca "nu-i nimic daca nu-l gasesc, sa o sune el mai tarziu, cand vine"! Vorba unui prieten: "Grand merci cu frisca!" Sa o sune de pe telefonul meu! A vorbit, a revenit si, politicos, m-a pus la curent cu ultimele noutati in ceea ce-l privea, incepand cu dorinta de-a cobori in Ploiesti sa-si ia o noua cartela Orange si sfarsind cu intrebarea obsesiva: "cum ajung la Timisoara sau la Oradea (nu era foarte hotarit), cat ma costa biletele, ce trenuri am" etc. Nu conta ca nu-i raspundeam si lucram de zor. Spre ghinionul meu, era cald, iar fereastra deschisa de pe culoar era in dreptul compartimentului meu, nu al lui.

Apoi, timp de o ora, a fost liniste. Linistea dinaintea marilor furtuni. Aveam sa aflu foarte curand de ce. Intre timp, eu am sters din telefon numerele necunoscute si mi-am vazut de treaba. In tot acest timp, el a butonat continuu pe telefonul lui, incercand sa porneasca acel pachet Orange, desi un suflet caritabil ii spusese ca nu poate beneficia de serviciile cartelei fiindca nu o reincarcase de trei luni. Butonand, nu stiu cum a reusit sa-si strice display-ul telefonului, care se albise si-i desena discret, pe diagonala, un fel de frunza neagra. Banuiesc ca daduse cu el de pamant, de nervi. Disperat, cu totul prada unei crize de isterie, m-am pomenit cu el peste mine in compartiment, plangand, rugandu-se Bunului Dumnezeu sa-l ajute sa iasa din aceasta grea incercare si ispita, batand matanii, gata sa-si sparga capul de patul pe marginea caruia stateam eu, cu calculatorul in brate. Apoi rugandu-se Sfintei Fecioare Maria sa-l ajute si mie sa-l sprijin sa-si recupereze numerele de telefon cele mai importante! Bine ca eram imbracata decent. De fapt, nici nu se putea altfel, avand usa deschisa spre coridor. Insa era totusi ora 0,45, o ora foarte nepotrivita pentru asemenea "vizite" neprogramate. Cand a auzit ca am sters numerele din telefon, am crezut ca va face infarct! A izbucnit in lacrimi, si-a frant mainile, a inceput sa tremure. O, Doamne! Am lasat balta ce faceam, am pus cartela lui in telefonul meu, apoi inca o cartela de-a lui, caci prima il umpluse de disperare, fiindca "nu avea numarul lui tanti Aurica din Oradea". A gasit in fine toate numerele, mi-a multumit cu recunostinta si mi-a declarat ca el "nu mai poate dormi in noaptea asta, caci este prea agitat". Era deja ora 1,37. Cum nu parea prea grabit sa se duca in compartimentul lui, l-am lamurit ca are un drum lung de facut si trebuie sa stea macar intins, daca nu doarme. Mi-era clar ca are probleme cu nervii, saracul de el. Insa, spre norocul meu, era foarte civilizat, asa ca mi-a dat dreptate si s-a retras. Iar eu mi-am strans cablul fuguta-fuguta, am inchis calculatorul, am strans tot, mi-am facut patul, am incuiat usa, am pus siguranta si-am stins lumina, totul in mai putin de doua minute! De teama ca m-ar putea vizita din nou. Iar dimineata, cand am ajuns in Gara de Nord, la fix ora 6,00, am deschis usa cu mare grija, sperand sa nu-l mai intalnesc. Fiindca la ora 1,37 ramasese ca va cobori in Bucuresti, iar de-aici va pleca spre Timisoara sau Oradea, nu stia clar. Slava Domnului, se razgandise din nou si coborase totusi in Ploiesti, bietul om!

Uite-asa m-am distrat eu cu acest drum in Basarabia.

Acum ma lupt cu caldurile unui iunie ca un august din copilaria mea si incerc sa ajung la zi cu toate!

Iti doresc din suflet numai si numai bine, multa sanatate si toate sperantele implinite! Multe salutari Danei si fiului tau!

Cu drag si prietenie,
Rodica" 

Am terminat de citit cu ceva emotii la gandul ca in numai cateva ore o sa urc in trenul de Iasi. 

Din fericire drumul spre Iasi a fost ok. Pana la Ramnicu Sarat a functionat aerul conditionat. Apoi ba. 

Cand m-am intors din auditul meu, am aflat acasa ca alimentatorul de la laptop-ul meu se arsese intr-o priza din tren. Acolo nu mi-am dat seama de acest detaliu si am crezut ca pur si simplu nu a mai functionat priza. Nu de alta, dar eram intr-un moment in care as fi dat orice sa pot utiliza masinaria arsa, aveam de predat la TUV Karpat ceva dosare, urgent, urgent. Era trecut de ora 23.00

marți, 19 februarie 2013

ISO 50001:2011. Ati auzit despre el?


Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) a publicat în 2011 standardul ISO 50001. 

El are ca obiect sistemele de management al energiei.

În România acest standard a fost tradus şi preluat ca atare de către Asociaţia de Standardizare din România (ASRO).

Sursa: iso.org

Poţi să citeşti mai multe aici.

Mihai Dogariu
Auditor & Lector

Pentru Sisteme de Management ISO/OHSAS
TÜVKarpat/TÜV Thüringen

marți, 12 februarie 2013

Legea 211/2011, astazi despre pastrarea evidentei deseurilor


Nu este un subiect nou, am mai scris despre acesta:



Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor (II): http://auditextern.blogspot.ro/2012/03/legea-nr-2112011-privind-regimul.html


***

Astazi vin cu aspecte noi, pornind de la modelul de gestionare a deseurilor medicale prevazut in Ordinul 1226/2012.

In sectiunea 1 la Metodologia din Ordinul 1226/2012, legiuitorul prevede:

„1.1. Unitatile sanitare care desfasoara activitati medicale, in calitate de producatori de deseuri, au obligatia sa tina evidenta gestionarii acestora, in conformitate cu modelul prevazut la sectiunea 5.1.

1.2. Urmatoarele unitati, indiferent de forma de organizare a acestora, in calitate de producatori/detinatori de deseuri, au obligatia sa tina evidenta gestionarii deseurilor de medicamente, in conformitate cu modelul prevazut la sectiunea 5.1, si sa respecte prevederile prezentei metodologii de culegere a datelor:

a) farmacii, drogherii, unitati autorizate pentru vanzarea sau distributia medicamentelor si produselor farmaceutice;
b) unitati de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice;
c) institute de cercetare farmaceutica;
d) unitati preclinice din universitatile si facultatile de farmacie;
e) Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale.


In sectiunea 5.1, apare un tabel extrem de interesant si care poarta numele de “Registrul de evidenta a deseurilor”.

Acest tabel contine 16 coloane:

Coloana 1: Ziua
Coloana 2: Cantitatea (kg)
Coloana 3: Tipul receptorului de colectare
Coloanele 4 si 5: Stocarea temporara
Coloanele de la 6 la 9: Tratarea
Coloanele de la 10 la 12: Transportul
Coloanele de la 13-15: Eliminarea
Coloana 16: Ramasa in stoc

Nu vreau sa comentez cum este cu tratarea, cu stocarea temporara, cu eliminarea si valorificarea. Am scris deja despre acest subiect care a reusit sa ma duca la confuzie totala (daca vreti sa cititi mai mult gasiti articolul aici: http://regimuldeseurilor.blogspot.ro/2013/01/despre-ce-vorbim-colectam-tratam-ori-ce.html).

As vrea sa ma refer astazi la Registrul de evidenta in care, dupa cum ne spune coloana 1, inregistrarile se realizeaza in ziua in care se cantaresc deseurile. Am auzit bine? Da, inregistrari de fiecare data cand cantarim deseurile.

O operatie de cantarire a deseurilor si inregistrare a cantitatilor de fiecare data cand se efectueaza cantarirea. Asta este destul de mult pentru orice companie din Romania. Cam asta am invatat eu in ultimii ani in care am strabatut tara de la un capat la altul, de la vest la est si de la nord la sud. Evidenta gestionarii deseurilor este un efort, iar cantarirea deseurilor ca practica repetitiva este dublu.

Ce noroc ca aceste prevederi se aplica numai pentru cei care sunt vizati de Ordinul 1226/2012. O mare usurare, nu?

Hai sa vedem cum stam cu Legea 211/2011 si cu art. 49, paragraf (4): „Persoanele juridice/Persoanele fizice autorizate, precum si producatorii de deseuri periculoase, operatorii economici care sunt autorizati pentru colectarea si transportul deseurilor periculoase sau care actioneaza in calitate de comercianti ori brokeri sunt obligati sa tina o evidenta cronologica a cantitatii, naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, a frecventei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum si a operatiunilor prevazute in anexele nr. 2 si 3 si sa o puna la dispozitia autoritatilor competente, la cererea acestora.”

Despre ce este vorba in aceasta evidenta cronologica? Despre cantitati, natura, originea, destinatia, frecventa, mijloc de transport, metoda de tratare, operatiunile de valorificare si/sau eliminare, evident pentru deseurile periculoase

Citind articolul 49, paragraful (4), automat ne ducem cu gandul la un tabel in care trebuie sa completam inclusiv ziua, cantitatea etc.   

Am pornit de la o scurta paralela intre Ordinul 1226/2012 si Legea 211/2011 pentru a ajunge la o concluzie simpla: evidenta gestionarii deseurilor este o chestiune serioasa, care necesita dovezi privind trasabilitatea si care se bazeaza pe o activitate continua, pe cantar si pe efortul de a completa baze de date, corelate, printre altele, cu cerintele din HG 856/2002 si HG 1061/2008

O astfel de evidenta cronologica este un prim pas obligatoriu pentru a realiza un audit de deseuri.

De aceea cantarul trebuie sa fie la noi.

Cam atat pentru astazi. Mai sunt si alte particularitati ale Ordinului 1226/2012. Dar despre acestea, in articolele care vin.



Mihai Dogariu
Lector si auditor
pentru sisteme de management ISO/OHSAS
TÜV Thüringen/TÜV Karpat



Ti-a placut articolul? Nu uita sa dai Like. De asemenea nu uita ca ne gasesti si pe Facebook

Lasa un comentariu aici si cu siguranta va fi citit si de altii care au nevoie, ca si tine, de un spatiu in care sa comunice despre preocuparile comune in domeniul deseurilor.

Poti sa mai citesti despre cele mai citite articole in anul 2012.

joi, 10 ianuarie 2013

Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 – (4)


Despre instruirea si formarea personalului

Daca deja am discutat despre structura de personal si despre documente cerute de cele doua texte analizate, astazi sa vorbim despre o noua provocare cu care vine Ordinul1226/2012 si care acopera foarte bine cerintele ISO 14001: competenta, instruire si constientizare.

ISO 14001 cere organizatiilor sa asigure un nivel corespunzator de competenta pentru personalul care are atributii in domeniul sistemelor de management de mediu, iar pentru restul angajatilor si a altor parti interesate, un nivel de sensibilizare corespunzator cu impactul pe care il au activitatile lor individuale asupra mediului.

Ce mai cere ISO 14001? Evident reguli dupa care se organizeaza instruirea pentru competenta si constientizare.

Cam asa ar suna la modul declarativ cerinta din standard. Nu vreau sa intru in detalii aici, ideea conteaza.

***

Acum sa revin la Ordinul 1226/2012, un exemplu unic in domeniul textelor legale in domeniul mediului: la art. 55, paragraf (1) prevede ca unitatile sanitare sunt obligate sa asigure instruirea si formarea profesionala continua pentru angajati cu privire la gestionarea deseurilor (n.n. medicale). Aceasta instruire nu este facuta oricum, ci dupa o regula clara si la momente de timp sau in situatii clar precizate. Acestea sunt:

  • la angajare;
  • la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
  • la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
  • la introducerea de tehnologii noi;
  • la recomandarea persoanei desemnate sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatea sanitara existenta care a constatat nereguli in aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
  • la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul;
  • periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari in sistemul de gestionare a deseurilor medicale.

Frecventa instruirilor este si ea mentionata.

Hm, deja nu mai este o gluma. Multi ar stramba din nas si ar striga „asa ceva este prea mult!”


Da, este o cerita legala si este o cerita foarte dura. Am intalnit asa ceva in cazul aplicarii legislatiei in domeniul sanatatii si securitatii in munca (Legea 319/2006) si la situatiile de urgenta (Legea 307/2006). 

Acolo sunt prevazute tot felul de instruiri pentru salariati: la angajare, periodice, la diferite momente si conditii etc. Dar asa ceva nu am vazut in cazul protectiei mediului (din ceea ce retin eu din legislatia aplicabila) si nici in domeniul deseurilor - pana la aparitia Ordinului 1226/2012.

Este bine sau este rau?

Nu comentez aici acest aspect. As spune doar ca o astfel de prevedere impusa intr-un act legal in domeniul protectiei mediului aplicabil unui grup mai larg de activitati ar simplifica mult munca celor care trebuie sa implementeze in organizatii cerinta ISO 14001 cu privire la competenta, instruire si constientizare.

In lipsa unei astfel de prevederi organizatiile au invatat sa asigure instruire pentru constientizare (n.n. in special) in domeniul securitatii in munca si a situatiilor de urgenta. Nimic in domeniul protectiei mediului. Si nici nu vor face ceva in viitorul apropiat ("cine ne obliga?").

Referitor la regulile privind instruirea: Ordinul 1226/2012 mai vine cu ceva. Art. 54, paragraf (2) prevede ca Institutul National de Sanatate Publica va elabora metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deseurilor medicale, care trebuie sa fie implementata in fiecare unitate sanitara.

Cu o astfel de metodologie, personalul implicat in sistemul de gestionare a deseurilor medicale periculoase trebuie sa cunoasca (art. 56):

  • tipurile de deseuri produse in unitatea sanitara;
  • riscurile pentru mediu si sanatatea umana in fiecare etapa a ciclului de eliminare a deseurilor medicale;
  • planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale, cu regulamentele interne si codurile de procedura pentru colectarea separata pe categorii, stocarea temporara, transportul si eliminarea deseurilor medicale periculoase, precum si procedurile / protocoalele aplicabile in caz de accidente sau incidente survenite in activitatea de gestionare a deseurilor.

Iar instruirea trebuie sa se faca dupa un plan de formare profesionala continua (art. 57, al. h).

***

Pentru orice firma care trebuie sa aplice asa ceva poate fi o mare problema; pentru o organizatie care doreste sa implementeze un sistem de management de mediu de tip ISO 14001 are sens; iar pentru unitatile sanitare este o obligatie.


Cam atat pentru astazi. Mai sunt si alte particularitati ale Ordinului 1226/2012 care pot fi comentate ca parti dintr-un sistem de management de mediu conform ISO 14001. Dar despre acestea in articolele care vin.




Mihai Dogariu
Lector si auditor
pentru sisteme de management ISO/OHSAS
TÜV Thüringen/TÜV Karpat


Ti-a placut articolul? Nu uita sa dai Like. De asemenea nu uita ca ne gasesti si pe Facebook
Lasa un comentariu aici si cu siguranta va fi citit si de altii care au nevoie, ca si tine, de un spatiu in care sa comunice despre preocuparile comune in domeniul deseurilor.


Articole in legatura cu subiectul prezentat:



Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (2): Despre coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare si treburile lui 

Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (3): Despre documente si inregistrari.

Nu uita de Dictionarul de deseuri: defintiile din Ordinul 1226/2012

miercuri, 9 ianuarie 2013

Anexa 4 la Ordinul 1226/2012: Continutul cadru al planului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale


SECTIUNEA 1: Cerinte legale privind continutul planului de gestionare

In conformitate cu legislatia in vigoare, planurile de gestionare a deseurilor contin, dupa caz, si luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, cel putin urmatoarele:

a) tipul deseurilor pe coduri, cantitatea si sursa deseurilor generate, precum si o evaluare a evolutiei viitoare a fluxurilor de deseuri;

b) schemele existente de colectare, tratare si principalele instalatii de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile medicale;

c) o evaluare a necesarului de scheme de colectare, infrastructura necesara si, daca este cazul, investitiile legate de acestea;

d) informatii suficiente cu privire la criteriile de identificare a amplasamentelor si capacitatii instalatiilor de tratare si/sau eliminare a deseurilor rezultate din activitatile medicale;

e) politici generale de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, inclusiv tehnologii si metode planificate de gestionare a deseurilor sau politici privind deseurile care ridica probleme specifice de gestionare.


De asemenea, Planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale poate contine, luand in considerare nivelul geografic si acoperirea zonei de planificare, urmatoarele:

a) aspectele organizationale legate de gestionarea deseurilor, inclusiv o descriere a alocarii responsabilitatilor intre actorii publici si privati care se ocupa cu gestionarea deseurilor;

b) o analiza a utilitatii si a adecvarii utilizarii instrumentelor economice si de alta natura pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deseuri, luand in considerare necesitatea mentinerii unei bune functionari a pietei interne;

c) utilizarea unor campanii de sensibilizare si de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale.


SECTIUNEA a 2-a  Planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale (propunere de continut)

   1. Informatii generale privind unitatea sanitara

   2. Situatia actuala privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile unitatii sanitare
   2.1. Proceduri si practici existente
   2.2. Responsabilitati privind gestionarea deseurilor
   2.3. Tipurile deseurilor pe coduri si cantitati de deseuri rezultate din activitatile medicale
   2.4. Localizarea si organizarea facilitatilor de colectare si stocare temporara a deseurilor rezultate din activitatile medicale
   2.5. Modul de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute (abur, aer cald etc.) si modul de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile medicale

   3. Obiective strategice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale
   3.1. Prevenirea generarii deseurilor
   3.2. Colectarea, stocarea temporara, tratarea prin decontaminare termica la temperaturi scazute, analizarea rezultatului decontaminarii, eliminarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   4. Masuri privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale
   4.1. Colectarea deseurilor rezultate din activitatile medicale
   4.2. Stocarea temporara a deseurilor rezultate din activitatile medicale
   4.3. Transportul intern al deseurilor rezultate din activitatile medicale

   5. Identificarea si evaluarea optiunilor existente de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute si eliminarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   6. Proceduri pentru situatii de urgenta
   6.1. Împrastieri accidentale de deseuri infectioase
   6.2. Împrastieri accidentale de chimicale periculoase

   7. Instruirea personalului

   8. Estimarea costurilor privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale

   9. Planul de actiune

Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 – (3)


Despre documente si inregistrari


Pentru ca facem o paralela intre un standard (ISO 14001:2005) si un text legal (Ordinul 1226/2012) nu putem sa nu discutam despre un subiect care este foarte sensibil in orice organizatie care are implementat si certificat un sistem de management de mediu conform ISO 14001.

Sistemele de management, fie ele de calitate, mediu, sanatate si securitate ocupationale, de securitate a informatiei etc., toate au la baza documente (manuale, proceduri, instructiuni) si inregistrari. Acestea ne invata „cum sa facem ceea ce trebuie sa facem” (procedurile de exemplu); si arata „cum am facut ce trebuia sa facem” (inregistrarile).

In Standardul ISO 14001 exista trei cerinte prezentate la sectiunile 4.4.4 Documentatie, 4.4.5 Controlul documentelor si 4.5.4 Controlul inregistrarilor, care se ocupa cu fabricarea de reguli scrise si de dovezi privind actiunile din cadrul sistemului de management de mediu.
Ordinul 1226/2012 prezinta o serie de reguli dupa care cere organizatiilor (unitatilor sanitare) sa isi dezvolte proceduri proprii pentru realizarea de actiuni si inregistrari; acestea din urma urmand a fi raportate catre autoritatile statului (pentru aceste reguli Ordinul prezinta cerinte detaliate, continut si modele de formulare).

Am facut o scurta lectura a textului din Ordinul 1226/2012 si am extras cateva dintre cele mai importante dovezi ale documentelor de sistem. Avem asa:


(1) Planul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale. Ordinul 1226/2012 prezinta in anexa continutul cadru al acestuia. El este un document obligatoriu pentru toate unitatile sanitare care desfasoara activitati medicale si este cerut pentru obtinerea vizei anuale a autorizatiei sanitare de functionare. Exceptie fac unitatile sanitare care desfasoara activitati medicale si care genereaza mai putin de 300 kg de deseuri periculoase intr-un an.
Planurile de gestionare a deseurilor medicale sunt analizate si actualizate anual si sunt revizuite o data la 5 ani. Ele trebuie sa fie aprobate de directiile de sanatate publica judetene, respectiv a Municipiului Bucuresti. Ele fac referire ori genereaza noi documente / inregistrari in sistem (politici, obiective, planuri de actiune etc.)


(2) Fise de post: Art. 9. din Ordinul 1226/2012 prevede: „in toate unitatile sanitare, activitatile legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale fac parte din obligatiile profesionale si sunt inscrise in fisa postului fiecarui salariat”. Cu alte cuvinte in fisele de post ale salariatilor apar prevederi noi si obligatorii cu privire la atributiile lor in legatura cu gestionarea deseurilor (a se vedea aici mai mult).


(3) Decizii interne de numire: Art. 54 din Ordinul 1226/2012, la punctul c) prevede ca reprezentantul legal al unitatii medicale „desemnează o persoană, din randul angajatilor proprii, ... care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de Legea nr. 211/2011, de prezentele norme tehnice, precum si de legislatia specifica referitoare la managementul deseurilor...”.
Alte decizii interne de numire: Art. 51, alineat (2) prevede ca: „o persoana desemnata de coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul tine evidenta deseurilor pe tipuri si este responsabila cu completarea formularelor prevazute in anexa nr. 1 la HG 856/2002. Aceasta persoana isi desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul care asigura furnizarea datelor privitoare la cantitatile de deseuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevazute in anexa nr. 2 la ordin”.


(4) Planuri, strategii de management si proceduri medicale, regulamentele interne si codurile de procedura: aici avem un ansamblu de documente care descriu un intreg sistem de documente de management sau de gestionare a deseurilor medicale din unitatile sanitare. Se distring doua feluri de documente:

  •        Regulamentul intern;
  •        Coduri de procedura.  


(5) Planuri de interventie pentru situatii deosebite:in legatura cu transportul de deseuri medicale periculoase. Astfel, art. 38 din norma tehnica, la paragraful 3) prevede ca „producatorii de deseuri periculoase au obligatia sa elaboreze... planuri de interventie pentru situatii deosebite si sa asigure conditiile de aplicare a acestora”.


(6) Raport anual privind activitatea de gestiune a deşeurilor, formulare privind evidenta deseurilor conform HG 856/2002 (a se vedea mai multe aici) si formulare de transport deseuri conform HG 1061/2008 (a se vedea mai multe aici). Aici apare ceva nou: Art 52. (2) „Unitatile prezinta anual un raport privind activitatea de gestiune a deseurilor, in conformitate cu metodologia prevazuta in anexa nr. 2 la ordin, sectiunea 5.2, partea I”. Modelul de raportare este prefabricat si dezvoltat in textul metodologiei.  


(7) Dovezi privind instruirea si formarea profesionala a angajatilor: cu privire la gestionarea deseurilor medicale. Inregistrarile trebuie sa cuprinda instruirea la angajare; la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post; la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente; la introducerea de tehnologii noi; la recomandarea persoanei desemnate sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatea sanitara existenta care a constatat nereguli in aplicarea codului de procedura, precum si la recomandarea inspectorilor sanitari de stat; la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul; periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari in sistemul de gestionare a deseurilor medicale” Art. 55 (1).


(8) Procedura (regula) pentru realizarea instruirilor: Art. 55 (2) prevede ca „perioada dintre doua cursuri succesive este stabilita de persoana desemnata din cadrul directiei de sanatate publica judetene sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatile sanitare existente in judet, dar nu trebuie sa depasească 12 luni.


(9) Planul de formare profesionala continua a angajatilor din unitatea sanitara cu privire la gestionarea deseurilor medicale: care trebuie aprobat de reprezentantul legal al unitatii medicale (manager, director, administrator, medic titular), art. 57, paragraf h).


(10) O altfel de evidenta a gestionarii deseurilor (alta diferita de cea din HG 856/2002): este descrisa in Metodologia anexata la Ordinul 1226/2012 la sectiunea 5.1. Aceasta evidenta a deseurilor este extinsa de la unitatile sanitare, astfel cum sunt ele definite in Ordin, la unitati precum farmacii, drogherii, unitati autorizate pentru vanzarea sau distributia medicamentelor si produselor farmaceutice; unitati de productie, depozitare si pastrare a medicamentelor si a produselor biologice; etc. In cazul deseurilor de medicamente.

(11) Regulament intern privind modalitatea in care fiecare container sau recipient continand deseuri trebuie etichetat in sectia/laboratorul in care a fost umplut, folosindu-se etichete autocolante cu datele de identificare ale unitatii sanitare, sectia/laboratorul si data umplerii. Sectiunea 3.3 din Metodologie prevede ca acest regulament sa fie elaborat de catre coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul.


(12) Registru de evidenta a deseurilor – sectiunea 5.1 din Metodologie.


(13) Fisa interna de gestionare a deseurilor.


Am pus intr-o lista scurta aceste documente care caracterizeaza managementul deseurilor intr-o unitate medicala, astfel cum prevede Ordinul 1226/2012. Luate si analizate individual acestea, fie ele reguli procedurate, modele de prezentare a datelor si inregistrarilor, ele sunt parti ale unui sistem de management de mediu, astfel cum viseaza si isi doreste ISO 14001.


Poate aici este farmecul Ordinului 1226/2012. El te ajuta sa iti implementezi un sistem de management de mediu conform ISO 14001 fara sa nici nu citesti ceritele din acest standard (ma limitez aici la afirmatia adusa la nivelul documentelor si inregistrarilor specifice in legatura cu gestionarea deseurilor vizate de Ordinul 1226/2012).
Mai sunt si alte particularitati ale Ordinului care contribuie la afirmatia de mai sus. Dar despre acestea in articolele care vin.   


  
Mihai Dogariu
Lector si auditor
pentru sisteme de management ISO/OHSAS
TÜV Thüringen/TÜV Karpat


Ti-a placut articolul? Nu uita sa dai Like. De asemenea nu uita ca ne gasesti si pe Facebook
Lasa un comentariu aici si cu siguranta va fi citit si de altii care au nevoie, ca si tine, de un spatiu in care sa comunice despre preocuparile comune in domeniul deseurilor.

Articole in legatura cu subiectul prezentat:



Ordinul 1226/2012, unexemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (2): Despre coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare si treburile lui 

Nu uita de Dictionarul de deseuri: defintiile din Ordinul 1226/2012

luni, 7 ianuarie 2013

Ordinul 1226/2012, un exemplu bun pentru managementul de mediu ISO 14001 (2)


Despre coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare si treburile lui

In articolul anterior am vazut ceea ce cere Ordinul 1226/2012 pentru unitatile sanitare in legatura cu atributiile personalului in domeniul deseurilor. Toate aceste cerinte pot fi considerate inregistrari necesare pentru a acoperi cerinta 4.4.1 din ISO 14001 referitoare la rolurile si atriburiile celor care iau parte la „sistemul de management” ori de gestionare a deseurilor in unitatile medicale. Trebuie vazut aici acest sistem ca parte a unui sistem "mai mare" de management de mediu la nivel de unitate sanitara.

Actorul cheie al acestui Ordin este Coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare (denumit in continuare Coordonator).

El este „cadru medical certificat de catre Institutul National de Sanatate Publica - Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC)”. O data la 3 ani el va trece pe la CNMRMC pentru instruire si certificare a competentelor. Evident in cadrul cerintelor ISO 14001 asta se verifica la cerinta 4.4.2 din ISO 14001.

Figura - Actorii gestionarii deseurilor intr-o unitate sanitara

Coordonatorul are ca atributii elaborarea „Planului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale”, document care este detaliat ca si continut in anexa la Ordinul 1226/2012. Planul are la baza alte documente interne precum: Regulamentul intern si Codurile de procedura pentru colectarea, stocarea, transportul, tratarea si eliminarea deseurilor medicale periculoase (a nu se confunda aici regulamentul mentionat cu regulamentul de ordine interioara cerut de alt act de reglementare). Regulamentul si codurile de procedura sunt alte pachete de documente care trebuie elaborate in interiorul unitatii sanitare (cerintele 4.4.4 si 4.4.5 din ISO 14001).

Tot coordonatorul are atributii in coordonarea si raspunde de sistemul de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara. De aici Ordinul ne spune ca el elaboreaza Regulamentul intern referitor la colectarea separata pe categorii, stocarea temporara, transportarea si eliminarea deseurilor (denumit in continuare regulament intern) si clasifica deseurile generate in conformitate cu anexa nr. 2 la HG nr. 856/2002. Aici deja intervine si cerinta 4.5.4 din ISO 14001 privind controlul inregistrarilor.

Atentie, aici e o capcana. Se mentioneaza despre „sistemul de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara”, notiune care nu este definita in Ordin sau in Norma Tehnica, dar care poate sa fie legata de domeniul deseurilor medicale, periculoase si nepericuloase (a se vedea art. 8 din Norma Tehnica, adica un numar fix de coduri de deseuri) ori de toate deseurile generate intr-o unitate sanitara, deseuri medicale si alte tipuri de deseuri (non-medicale) (de exemplu: uleiul uzat rezultat de la o instalatie din pod sau de la subsol, de la centrala termica ori garaj si care nu are legatura directa cu ceea ce este mentionat in Ordinul 1226/2012).

 Regulamentul intern mentionat poate fi un manual, o procedura, deci rezultatul aplicarii cerintei 4.4.4 din ISO 14001 (ori o combinatie cu cerinta 4.4.6 din ISO 14001).

Nu numai Regulamentul intern trebuie elaborat de coordonator. Se adauga si Codul de procedura a „sistemului de gestionare a deseurilor medicale periculoase”. Aici se mentioneaza ca sistemul de gestionare este al „deseurilor medicale periculoase”.

Ce mai face coordonatorul?
  •          evalueaza cantitatile de deseuri medicale periculoase si nepericuloase produse in unitatea sanitara; pastreaza evidenta cantitatilor pentru fiecare categorie de deseuri si raporteaza datele in conformitate cu HG nr. 856/2002 (aici sunt incluse cerintele 4.4.3, 4.4.6 si 4.5.1 din ISO 14001);
  •          coordoneaza activitatea de culegere a datelor pentru determinarea cantitatilor produse pe tipuri de deseuri, in vederea completarii bazei nationale de date si a evidentei gestiunii deseurilor medicale (cerinta 4.5.1 din ISO 14001);
  •          supravegheaza activitatea personalului implicat in gestionarea deseurilor medicale periculoase (cerinta 4.4.6, posibil 4.4.7 din ISO 14001);
  •          se asigura de cantarirea corecta a cantitatii de deseuri medicale periculoase care se preda operatorului economic autorizat, utilizand cantare verificate metrologic (cerinta 4.5.1 din ISO 14001);
  •          propune si alege solutia de eliminare finala intr-un mod cat mai eficient a deseurilor medicale periculoase in cadrul fiecarei unitati sanitare (perinta 4.3);
  •          verifica daca operatorul economic ce presteaza servicii de transport al deseurilor medicale este autorizat, conform prevederilor legale, pentru efectuarea acestei activitati si daca autovehiculul care preia deseurile corespunde cerintelor legale (cerintele 4.3.2, 4.4.6, 4.5.2);
  •          verifica daca destinatarul transportului de deseuri este un operator economic autorizat sa desfasoare activitati de eliminare a deseurilor (cerintele 4.3.2, 4.4.6, 4.5.2);
  •          colaboreaza cu persoana desemnata sa coordoneze activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din unitatile sanitare in scopul derularii unui sistem de gestionare corect si eficient a deşeurilor periculoase (4.4.1, 4.4.3, 4.4.6, 4.4.7 din ISO 14001);
  •          este responsabil de indeplinirea tuturor obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorului/producatorului de deseuri, inclusiv a celor privitoare la incheierea de contracte cu operatori economici autorizati pentru transportul, tratarea si eliminarea deseurilor medicale (4.3.2, 4.5.2 din ISO 14001).

Ce nu am spus aici? Coordonatorul este numit de catre reprezentantul legal al unitatii medicale, care poate sa fie manager, director, administrator, medic titular.

Vedem in persoana acestui coordonator un personaj cheie in jocul deseurilor medicale prin unitatile sanitare. El elaboreaza documente (reguli), aplica si vegheaza ca aceste reguli sa produca rezultate asteptate, controlate si sigure pentru buna functionare a unitatii sanitare, produce inregistrari, pastreaza evidenta si raporteaza conform prevederilor legale, proiecteaza infrastructura, achizitioneaza diverse necesare functionarii de zi cu zi a sistemului (containere, pungi colarate etc.). El cunoaste cel mai bine legislatia aplicabila si evalueaza gradul in care unitatea sanitara respectiva aplica corect aceste prevederi. Tot el, coordonatorul, este persoana care stabileste unde, cand si sub ce forma pleaca si sunt distruse controlat deseurile medicale periculoase.  De asemenea, el stabileste si regulile pentru ceilalti actori in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor in unitatile medicale. Si tot el merge cel mai des la instruire in domeniul gestionarii deseurilor medicale. El aplica de fapt multe dintre cerintele ISO 14001 si de fapt nici el nu stie treaba asta!

Ce am vazut in Ordin ca nu face coordonatorul: auditul de deseuri.


Cam atat pentru astazi. In zilele urmatoare revin cu noi aspecte in paralela propusa.
Ti-a placut articolul? Nu uita sa dai Like. De asemenea nu uita ca ne gasesti si pe Facebook
Lasa un comentariu aici si cu siguranta va fi citit si de altii care au nevoie, ca si tine, de un spatiu in care sa comunice despre preocuparile comune in domeniul deseurilor.


Mihai Dogariu
Lector si auditor
pentru sisteme de management ISO/OHSAS
TÜV Thüringen/TÜV Karpat

vineri, 4 ianuarie 2013

Ordinul 1226/2012 vs.Managementul de mediu ISO 14001 (1)

Pentru ca am facut afirmatia ca Ordinul 1226/2012 este un bun manual pentru sistemele de management de mediu conform ISO 14001 (a se vedea articol anterior), astazi am sa vin si cu cateva precizari necesare.

Norma tehnica privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale, anexata la ordin, prezinta structura de personal implicata in activitatile de gestionare a deseurilor din unitatile sanitare.

Este un prim aspect pe care intentionez sa il dezvolt in paralela pe care doresc sa o initiez intre textul acestui Ordin si sistemele de management de mediu in conformitate cu cerintele din ISO 14001.

Hai sa vedem cum stau lucrurile. Actorii implicati si atributiile lor (conform Ordin):

La care se adauga:

Sunt 10 actori enumerati aici pentru unitatile sanitare si pentru care sunt stabilite prin textul din Ordin atributiile lor individuale. Acest exemplu arata cum activitatile de management al deseurilor in cadrul unei organizatii nu sunt in grija unei singure persoane, ci reprezinta munca cumulata a intregii echipe din acea organizatie.

De cate ori, in timpul auditurilor pentru sistemele de management de mediu ISO 14001, am auzit comentarii din partea auditatilor cu privire la atributiile individuale in acest domeniu! Am mereu in minte murmurul colectiv care suna cam asa: „daca avem numita o persoana care sa se ocupe de deseuri, noi de ce trebuie sa mai pierdem timp cu managementul deseurilor” ori „noi avem si asa multa treaba, sa se ocupe cel care raspunde de deseuri”. Am auzit si alte variante mai mult sau mai putin "promitatoare"...
Nu vreau sa fac mai multe comentarii aici.

Faptul ca, prin Ordin de Ministru, s-a optat pentru o astfel de structura cu atributii pornind de la varful piramidei organizationale pana la baza ei este de laudat. Unul dintre efectele probabile este ca se vor auzi mai putine comentarii de felul „dar de ce eu?” din partea angajatilor in unitatile sanitare .

O astfel de abordare este recomandata si in cazul organizatiilor care au implementate si certificate sisteme de managemet de mediu de tip ISO 14001 din industrie, comert etc. Din nefericire, aici nu sunt stabilite cerinte legale similare.

Mai mult, Ordinul 1226/2012 are un articol care atrage atentia: „Art. 9. - În toate unitatile sanitare, activitatile legate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale fac parte din obligatiile profesionale si sunt inscrise in fisa postului fiecarui salariat.”

Daca am observat acum ca munca de gestionare a deseurilor nu mai este o intreprindere a unei singure persoane, acum sa mergem la ceva ce este nou in acest Ordin. In textul sau apare un actor interesant, cu nume cel putin la fel de interesant: Coordonatorul activitatii de protectie a sanatatii in relatie cu mediul din unitatile sanitare.

Nu am gasit o definitie a acestuia in art. 7 la Norma, insa am aflat identitatea lui atunci cand am citit despre atributiile Reprezentantul legal al unitatii medicale (manager, director, administrator, medic titular). Acesta din urma „desemneaza o persoana din randul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de Legea nr. 211/2011 de prezentele norme tehnice, precum si de legislatia specifica referitoare la managementul deseurilor medicale in ceea ce priveste obligatiile detinatorilor / producatorilor de deseuri.” Suna cunoscut pentru cei care au lecturat deja Legea 211/2011.
Cam atat pentru astazi. In zilele urmatoare revin cu noi aspecte in paralela propusa.
Ti-a placut articolul? Nu uita sa dai Like. De asemenea nu uita ca ne gasesti si pe Facebook
Lasa un comentariu aici si cu siguranta va fi citit si de altii care au nevoie, ca si tine, de un spatiu in care sa comunice despre preocuparile comune in domeniul deseurilor.


Mihai Dogariu
Lector si auditor
pentru sisteme de management ISO/OHSAS
TÜV Thüringen/TÜV Karpat